TREIZECISTII

scris in 2008 sau 2009
 
Personaje:
Ana
Josephin
Katiusha
Pata
Zdrentu

Ana: Personajele povestii asteia sunt... oameni... ca mine, ca tine... Oameni tineri. Sau, hai  sa le zice, la prima tinerete – treizecisti de prim rang. Hm! si eu sunt la fel . O treizecista in cea mai buna prezentare. Sa vi-i prezint!? Sau sa ne prezentam! Cum sa nu! Asa ne-ar sta frumos. Doar suntem si binecrescuti. Ma rog... unii dintre noi.
O sa incep cu Pata. Asta-i porecla. N-am sa va spun numele adevarat ca nu-i frumos. E porecla „autointitulata”. I-a creat o groaza de probleme dar a continuat s-o utilizeze cu o abnegatie de copil innebunit dupa dulciuri fara E-uri. Infantil! Si el si abnegatia.
De ca Pata? Pentru ca era innebunit dupa domnul acela filozof cu un breton si mai infantil decat... dar de ce sa suparam noi pe marii maestrii. Mai bine nu ne bagam. Ii place la nebunie Patapievici. Pata e destul de inteligent. Poate-s cam dura cu el acum pentru ca-l judec subiectiv. M-a parasit dupa ce m-a... dar asta-i alta poveste. Si toate trebuie spuse la timpul lor.

Ne-am cunoscut pe intrenet. Pe noi doi ... si apoi. Si el si eu eram divortati. Treizecisti divortati sau cu mari probleme la „mansarda” – asa-i placea lui sa spuna. Cu mari probleme la mansarda si la corason, dar cu perspective.
 Avea destule „pusee” de genialitate dar si destul „glod” care sa le sufoce. O sa ma rezum la ce v-am spus pana acum. O sa-l descoperiti voi pe Pata pe masura ce... o sa i se puna pata. Aaaaaaaa! Uitasem! Pata danseaza tango argentinian.
Sa ma prezint pe mine acum. Eu?! Eu sunt Ana... (canta din Vama Veche) „ce nuuume simplu” asa ma cheama si-n realitate si pe net. Adica pe net eram ceva mai mult de Ana - mai aveam un n in plus si inca ceva dupa underscore. N-o sa va zic ce... adica nu era ceva obscen, sau porcos sau cu... bataie scurta. Nici Banana nu era...
Urmeaza Zdrenţu. Tot porecla. E prietenul lui Pata. Mie mi se pare ca nu prea se potrivesc desi, uneori, se completeaza de minune. Zdrenţu e grobian prin devenire si un timid frustrat din nascare. Pata il apreciaza pentru ca e... real, autentic. Pentru ca reprezinta „spiritul” contemporaneitatii. E ceva mai tanar decat noi. Nici nu stiu daca a avut vreodata vreo iubita sau o relatie mai serioasa. Destul de inteligent individul insa... ma rog, o sa-l descoperiti voi imediat.
In sfarsit. Josephine si Katiusha – nick-uri, bineinteles. Josephine e prietena mea. Katiusha e prietena ei. Eu nu prea o sufar pe Katiusha dar prietenii prietenilor tai iti sunt „primii si cei mai dintai dusmani” - p-asta cred ca tot Pata a scos-o. Josephine are o minte ceva mai... onesta. Dar e reala, adevarata, fara ascunzisuri; „ce-i in gusa si-n capusa”. Intr-un fel eu o apreciez pe ea tocmai pentru ca e „reala si autentica” asa cum si Pata tine la Zdrentu pentru exact aceleasi motive. Hmmm... nu m-am mai gandit la asta pana acum.
Dar, asa cum zicea nemuritorul Johnny Bravo: „enough about me, let’s talk about me” sa-i lasam pe protagonisti sa se... dezbrace de caracter. Si nu numai...
Iata-l pe Pata. Isi scrie vreuna din povestioarele lui filosofico artistice.
(Pata citeste de pe laptop)
Eu: mi-e greu sa-ti spun de ce. In acelasi timp mi-e usor. E o chestie antagonica asta. Asemeni intregii mele vieti. Si inimii mele. Ha! eu cred ca am o inima si in parte dreapta a pieptului. Antagonica aleia din partea stanga! Sunt curios ce s-ar intampla daca ar ajunge sa se razboiasca?
Ea: Sa se razboiasca?
Eu: Pai da, ca acum sunt in echilibru. Sunt in V – ca cilindrii motoarelor de motocicleta – daca pistoanele n-ar bate cand unul cand celalalt s-ar duce dracu tot echilibrul motocicletei. Asa si inimile mele; bat intermitent: o bataie in stanga, o bataie in dreapta. Si iar...
Ea: Ca in tango!
Eu: Da, ca in tango. Niciodata si cu dreptul si cu stangul. Intodeauna ori cu unul ori cu altul...
Ea: Si ce s-ar intampla daca s-ar deregla mecanismul asta al tau atat de bine pus la punct?
Eu: Clar! E evident! Mi-ar exploda pieptul. Fisiune nucleara. S-ar duce dracul echilibrul meu fragil...
Ea: Asa cum s-a dus dracu „indragosteala ta” pentru mine?
Eu: De ce sa vorbim despre asta?...
Ea: Da, nu-ti place sa teoretizezi.

(Pata se opreste din citit, se gandeste pentru cateva clipe si incepe sa scrie „cu voce tare”)
Nu mi-a placut sa „teoretizez” situatiile care nu-mi erau favorabile. Am jonglat teoria cu practica exact atunci cand am crezut sau simtit.Trei puncte... (se mai gandeste un pic si continua) uneori confund si lucrurile astea: a crede si a simti. Ratiune si sentiment. Uneori una o inghite pe cealalta. Cred cu inima si simt cu al meu creier. Alt antagonism... teoria si practica. Sunt maestru in asa ceva. Sunt un desavarsit practician al teoriilor si un neintrecut teoretician al practicilor. Simt cand vreau si practic cand simt. Si ma opresc sa practic...
Ana: mda, destul de interesant dar iata-l pe Zdrentu
(Intra Zdrentu)
 Zdrentu: Ce tot indrugi acolo?
Pata: imi faceam... „revizia”.
Zdrentu: revizia?! Ce dracu balmajesti?...
Pata: Revizia la motorul meu cu cilindrii in V.
Zdrentu: O iei razna pe zi ce trece, tovarase. Ce motor, ce cilindrii, ce V?! In V zboara pasaricile tale migratoare... s-au saturat sa dea rotocoale deasupra capului tau cu creier valvoi si neuroni in degrade si-acum...
Pata: ...migreaza spre zari mai fierbinti. Esti si tu nostim. Uneori. Ai hazul tau. Recunosc. Ce m-as face fara tine? Unde as mai gasi eu un lup asa de moralist care sa ma traga cu picioarele inapoi pe pamant asa de tare incat imi inchipui ca intru... ca ma vari direct in groapa de veci?
Zdrentu: Eu!? Eu te trag in groapa de veci?
Pata: Ma tragi, imi dai un branci. Prietenul la nevoie...
Zdrentu: ... te impusca.
Pata: ai si tu hazul tau da acu n-am chef de el.
Zdrentu: de ce esti tuflit?
Pata: pai n-auzi ca-mi fac revizia la creier...
Zdrentu: In sfarsit!
Pata: Multumesc. Stiu ca-mi porti demult sambetele, pardon! De grija. Spre deosebire de tine, creierul meu e atat de sanatos incat ar putea parea...
Zdrentu: Ce?
Pata: Habar nu am. Ceva extrem de sanatos in comparatie cu cu ceva extrem de bolnav.
Zdrentu: Ca o erectie maxima fata de o flescaiala maxima.
Pata: E bine ca recunosti. Asta-i primul semn spre vindecare. Si bine-o mai potrivisi. Exact despre asta-i vorba in propozitie.
Zdrentu: Despre ce? Si nu recunosc nimic. Daca e cineva flescait aici atunci tu esti ala. Tu, cu sufletul tau mereu... flescait.
Pata: Te cam repeti. Asta-i primul semn...
Zdrentu: Si tu te repeti. Ai mai insemnat cu „primul semn” ceva adineauri pe fundul meu flescait. Vrei cumva sa nu-l pierzi prea mult din vedere? Sa-i pui o steluta, un semn de tinta ca sa stii exact in ce loc sa aterizeze buzele tale atunci cand il vor saruta cu pasiunea „motorasului tau cu cilindrii in V”?
Pata: Ba! Tu te joci cu curu gol pe langa...
Zdrentu: ... erectia maxima.
Pata: Esti dus, mister!
Zdrentu: ...
Pata: ...
Zdrentu: Hai ma, de ce esti tuflit?
Pata: Vechea poveste.
Zdrentu: Adica?
Pata: I-am dat papucii.
Zdrentu: Si asteia? Da stai, de ce dracu ma mai mir! E doar a 3 milioane 2 sute patruj da mia oara.
Pata: Ba, nu mai face misto ca e grav.
Zdrentu: Cred si eu ca e grav. Esti pierdut, varza, dus!
Ana: tot timpul se certau asa. Ambii se simteau perfect stimulati dupa o astfel de coversatie. Bine, stimulati... fiecare in... sensul lui. Nu vreau sa barfesc acum. Mai bine sa vedem „ce face fetele”!
(Josephine si Katiusha stau de vorba continuand o discutie inceputa)
Josephine: Dus a fost!
Katiusha: Si asta, fata?
J: Cum si asta?! Lu ala di-nainte i-am dat eu papucii. Era un ventriloc.
K: Un ce? Un very cock?
J: Nu draga, un ventriloc. Avea nu stiu ce problema la ticăială...
K: Adica nu i se...
J: Draga, nu fii perversa. Nu stiu daca avea probleme la capitolul ala. Nici nu m-a interesat. Era „so boring” ca ma kilarea for good ca sa-ti spun the entire truth. Avea ceva la inima, la un ventricul. Sau la vintre. Nu mai tin minte.
K: La vinete?
J: Draga, nu ma zapaci. Era ventriloc si cu asta basta!
K: Sa fie sanatos!
J: Ce sanatos draga! Era ofticos rau de tot.
K: Se oftica rau?
J: Draga, ma-ncurci de tot. Era poet, imi scria versuri. Astia-s slabi din fire...
K: Astia slabi o au mare!
J: Draga, numai la asta te gandesti. Fii si tu mai artistica. Trebuie sa te completezi in lăturile tale creative si pragmatice.
K: Cum fata sa ma completez in lături? Esti crazy. Ce-s eu, poarca?!
J: Draga, nu esti poarca dar scroafa in calduri tot esti. Ma zapacesti cu intrebarile tale!
K: Fata sa nu ma faci pe mine scroafa! Lepadatura divortata de 30 de ani ce esti.
J: ...
K: ...
J: Curvo!
K:... e... curve suntem toate... iarta-ma!
J: Te iert.

Ana: auzi tu! „curve suntem toate”. P-asta chiar nu i-o pot ierta scroafei. Tot mai interesanti sunt baietii.
Zdrentu: Si iar iti scrii pomelnicu?
Pata: Daca tu nu intelegi ce e valoros in operele mele gigantice de gandire nu inseamna...
Zdrentu: ... ca ele nu sunt cu adevarat pitice.
Pata: La tine totul se reduce la marime, asa-i? Esti obsedat. Da ce zic eu obsedat! Esti, esti... mi-e si teama sa te intreb ce faci tu cand mergi prin parc si te interesectezi cu vreo junică prima si nu e nimeni prin preajma!
Zdrentu (rade behait): Junică prima! Imi placi maestre.
Pata: Da chiar asa, ce faci?
Zdrentu: Ce dracu crezi ca fac?
Pata: Probabil ca pleci capul si treci mai departe ca un dobitoc rumegator ce-mi esti. Tu esti breaz-viteaz si „cuceritor nevoie mare” (sau asa-ti place tie sa crezi ca esti) doar cand ai un auditoriu de lingai perversi si desantati care sa stea sa-ti admire badarania, sa-ti soarba porcariile, ca sa poa’ sa si-o frece cand s-or duce la culcare in asternuturile lor jegoase...
Zdrentu: Bine ca esti tu destept!
Pata: Zau asa, pe cuvantul meu daca inteleg de ce te inhaitezi cu d-alde LuTZU, Minune, Tuaregu, Bobo, Rozorro... Rozorro, ce dracu nume mai e si asta?
Zdrentu: Nu e nume, e porecla. Il cheama Aladin Aleodor Damasc...
Pata (rade cu sughituri): Ala... din, Ale...o... dor, Da... masc
Zdrentu (cam descumpanit): ... sssschin
Pata (moare de ras): si Chin?!
Zdrentu: Cum si chin!? Damaschin!
Pata (revenindu-si): A! Damaschin. Se intelege! Nu putea fi chiar din Damasc! Trebuie si un pic de chin...
Zdrentu (nu intelege):...
Pata: Si Rozorro? De ce l-ati poreclit asa?
Zdrentu: Pai ce noi? El! E nick-ul lui de pe  noidoisiapoi punct ro
Pata: Desigur, trebuia sa-mi dau seama. Ce dracu mai e si noi doi in viata de apoi asta?
Zdrentu: e NOI...DOI... AND... cuvantul din engleza dar il citesti in romana, ca sa rimeze. Si... apoi.
Pata: Apăi ce?
Zdrentu: Punct ro!

Ana: Naiv si filosoful nostru wanna be. Sa n-auda el pana la varsta asta de „rezervorul asta nesecat de gagici a mai prima”. Sa le vedem pe adevaratele maestre in actiune... in actiunea lor virtuala.
J: Draga, tot de pe net! Pe noi doi si apoi punct ro. E fancy trandy cool site-ul. O groaza de bunaciuni si adevaraciuni acolo...
K: Fata, da-s prea multe fete. Si poponari. Si obsedati. Si lesbiene...
J: Stiu, si mie mi-a zis una ca mi-ar oferi clipe de vis doar daca as lasa-o sa-mi guste ciresica...
K: Ciresica?!
J: Dracu s-o ia. I-am dat ignore for ever. Oricum cred ca era barbat...
K: Poate nu era. Poate era femeie. Stii, odata, cand eram in clasa a doispea, m-am dus pe la Roxana, si ai ei nu erau acasa...
J: Hai draga ca stiu povestea. Mi-ai mai spus-o. Ce mare lucru...
K: Pe atunci era mare lucru. Acu’, toate fufele astea de liceu, da ce zic eu de liceu, din generala se apuca...
J: Ce generala! Nu le-ai vazut cum se imbraca, cum vorbesc. Cred ca si mai devreme...
K: Fata, esti crazy. Ca doar nu s-or apuca de la gradinita!
J: Pai cand eram eu in liceu...
K: Da fata, asa e! Noi...
Ana: asa e! Noi...
(Pata, tasteaza pe laptop)
Zdrentu: Noi...
Pata: Doi...
Zdrentu: AND...
Pata: Apoi...
Zdrentu: Punct...
Pata: ro!... cica sa ma loghez
Zdrentu: intra cu id-ul meu. Scrie acolo: Zdrenţe – cu tze, da! - underscore te, undersore fac! Da fac se scrie Fȋ U Cȋ Kappa, ca-n engleza, de la futai! Intelegi? Zdrenţe te fuck, donşoara!
Pata (uimit): ... iti sta mintea-n loc, frate! Tu nu mai contenesti sa ma uimesti!
Zdrentu: Ce te miri ba, filozofu lu peste. Ce crezi ca gagicile astea, junicile prima de pe net, s-agata cu „nemurirea sufletului” si „trairi intense” metastazo – fizice! Nu taticule, pe sleau tre sa le vorbesti: „esti misto, babe, ce faţada bogata si frumos impodobita ai! Ce pagodă de par posedezi in chip de freza, ce turnuleţe de palate tiganesti ti-ai ridicat in chip de ţepi in parul tau verde! Esti dura, a! You like it rough you little bitch!” Le trimiti o mie de pupici si gata, s-a rezolvat!
Pata: Si junicile pun botul la asta?
Zdrentu: Esti induiosator de naiv, ganditorul meu de la Mahmudia.
P: Era de la Hamangia.
Z: Hamangia, Mahmudia! Potato, poteito, tomato, tomeito! Tot un drac.


Ana: potato, poteito... tomato, tomeito. Tot un drac!

J: Drac era asta, fata! M-a vrajit pe net ca cica-i place despre corpul meu, ca n-a mai vazut asemenea balcoane de pe vremea cand zugravea el palatul lu Becali, ca acuma are echipa lui de muncitori si e patron si nu mai munceste el pentru altii, si avea poze cu o masina bengoasa...
K: Ce masina, fata?
J: Un Audi tt.
K: Si era a lui?
J: De unde sa stiu eu draga?! A venit pe jos cand ne-am intalnit. Zicea ca e-n service...
K: Ce sucker esti, fata! Te-a fraierit ghertoiu.
J: Nu m-a fraierit draga ca avea poze si pe telefonul mobil. Cu el la volan...

Ana: Da, vechiul truc al barbatilor frustrati: masina Audi A seis, a varului capsunar din Spania, cu clima bizonica si odorizant in forma de capsuna. El, frustratul, la volan...

(Pata si Zdrentu se dau in continuare pe noi doi si apoi)

Pata: Aici esti la volan?!
Z (mandru): DA!
Pata (uimit): Ce volan, ca tu n-ai masina? De fapt nici carnet nu ai...
Z: Detalii, ce crezi ca ele stiu asta?
P: Pai nu stiu dar mandria ta, cinstea, onoarea, adevarul, sinceritatea, onestitatea, barbatia pana la urma...
Z: Iar ma iei cu silogisme si truisme d-astea dracesti! In ce dracu secol te trezesti? Crezi ca esti vreun Don Pişcote sa te lupti cu morile de vant pentru, pentru... farmecele Desdemonei...
P: Era Dulcineea dar...
Z (continua fara sa-i pese de remarca): Esti in secolul vitezei, al intenetului, al brb-ului, sms-ului si asl-ului. ASL, PLS, PLM, mai du-te si la dra-cu! Totu-i pe scurt si pe repede inainte. Prescurtari si emoticonuri! Le stii p-astea, esti bengos. Nu le stii, esti un mare luuuuuzar!
P: ...Doua puncte si paranteza rotunda inchisa... virgula, spatiu si iar doua puncte si paranteza rotunda deschisa.
Z (nu intelege): Asta ce mai e?
P (desenand in aer semnele pentru smily face si sad face): ...
Z:  Aha! Inteleg. Nu esti chiar pierdut. Mai sunt sperante pentru tine. P-astea trebuie doar sa le scrii, nu trebuie sa le exprimi sau sa le experimentezi.
P: Doamne fereste! Cum sa le si experimentezi. Asta inseamna sa si simti ceva...

Ana: Vedeti de ce mi-a placut mie Pata. El parea ca mai e capabil sa simta ceva.
J: N-am simtit mare lucru. Ne-am pupat chiar la iesirea de la multiplex.
K: Ati fost la mall?
J: Normal, voiam sa vad cum se imbraca.
K: Normal. Si cum s-a imbracat?
J: Avea o curea la blugi cu o catarama mare pe care scria Playboy...
K (mai mult pentru ea): Ce papitoi!
J: Cum papitoi, fa! Era cool!
K: Mie nu-mi plac fata astia cu curea Playboy. Prea se cred...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu